iYli

Fenomenul Seattle sau cum s-a nascut grounge-ul

Motto:
“Dupa tacere,singura arta care se apropie de
exprimarea inexprimabilului este muzica”
Aldous Huxley-”Si restul e tacere”

Kurt Cobain purta inca din 1992 un tricou pe care aparea lozinca “Grounge is death”-era mai degraba un gest teribilist din parte lui decat o convingere. Acum, la ani dupa disparitia liderului formatiei Nirvana, lucrurile s-au schimbat.
Muzicienii au exploatat de la inceput posibilitatile de exprimare ale rock-ului.Telul declarat a fost acela de a schimba lumea,desi,se stie,arta nu poate decat s-o reflecte sau cel mai mult sa ilustreze niste convingeri.
Fraza:”realitatea este o copie imperfecta a artei”nu poate fi considerata un adevar.
Fanii unor grupuri sau solisti se pot numara cu milioanele,daca nu chiar cu zecile de milioane, adevarate popoare, care,chiar daca au o compozitie extrem de heteroclita,sunt tot timpul cu ochii pe idolii lor.
Niciunul dintre curente nu a disparut total. Ci s-au revarsat la inceput sub forma unor paraiase rebele in marele fluviu rock schimbandu-i mai mult sau mai putin culoarea si marindu-i puterea.
Este, fara indoiala, cazul grounge-ului(un amestec de punk/metal/pop) la a carui spectaculoasa inaltare a avut un important rol formatia Nirvana, infiintata in 1985 in Seattle de catre Kurt Cobain,Chris Novoselic si
Aaron Burckhard, pentru ca apoi,cel din urma sa fie inlocuit dupa alte cateva schimbari de catre Dave Grohl, pana la sfarsit.
Nirvana n-a fost pana la urma decat un grup rock, care s-a ridicat atat de sus, incat a izbutit sa dea glas constiintei unei intregi generatii de tineri plictisiti, dezamagiti.
Desi societatea in care traiau parea ca le oferea aproape totul din punct de vedere material, le ignora sufletul. Spiritul Nirvana,curentul grounge sau Fenomenul Seattle-oricum vom numi acest mod de manifestare nu trebuie sa uitam ca a reusit sa depaseasca aria muzicala, devenind mai intai o orientare culturala,apoi o atitudine sociala si in cele din urma dobandind chiar valente politice. Poate fi considerat a patra revolutie pornita din subsolul muzicii tinerilor dupa nasterea rock’n'roll-ului(1955-Memphis) miscarea hippies(1967-San Francisco) si fenomenul punk(1974-Londra).Daca prima a insemnat fisurarea puritanismului clasei mijlocii, a doua a luptat pentru o noua conceptie sociala si politica, iar a treia a facut apologia entropiei, grounge-ul a reprezentat o mutatie mult mai subtila:intoarcerea spre individ, rasucirea spre sine, exprimarea disperarii unei constiinte care simtea ca piere.
Nirvana a fost sinonimul pasiunii, al intensitatii, al implicarii.
Astfel, trio-ul a spulberat prin atitudinea sa punk, prin forta aspra a concertelor incendiare, prin textele nihiliste, debordand de emotie, suficienta in care se complacea rock-ul.
Stone Gossard(”Green River”/”Pearl Jam”) declara:”Daca locuiesti in Seattle,asculti Nirvana, porti bocanci…grounge scrie pe fruntea ta!”
Dupa lansarea primului album in 1989 “Bleach”-nume inspirat de la campania impotriva drogurilor care a avut loc la San Francisco sub deviza “Bleach your works”, publicistul Edwin Pouncey declara”Nirvana a
crescut volumul si a croit drum cu dintii si ghearele drumul spre varful pubelei muzicale. Daca va surprindeti uneori motaind in timp ce ascultati ridicolele rataciri acustice ale celor de la Guns N’Roses, treziti-va atunci cu Nirvana”.
Kurt Cobain insusi marturisea:”Primele mele cantece au fost intr-adevar furioase”.
In 1991 a urmat “Nevermind”. A castigat rapid discul de platina,vanzandu-se in sase saptamani in peste patru milioane de copii. Dupa cel mai cunoscut
single”Smell like teen spirit”au urmat “Come as you are”, “Lithium”(piesa apreciata de Paul McCartney, ceea ce nu i-a lasat indiferenti pe membrii formatiei)si “In bloom”.
Presa scria:”Diavolul nu mai are monopolul celor mai bune piese cu adevarat.Kurt Cobain s-a strecurat in culcusul lui Belzebuth si i-a sterpelit piesele. Cele mai multe dintre ele se gasesc pe “Nevermind”, care se
adreseaza tuturor fanilor muzicii fie ca sunt punk, metal, alternativ sau pandacore.”
Esenta concertelor Nirvana depindea exclusiv de dispozitia lui Kurt si a lui Chris. Daca erau furiosi, se exprimau pe scena si faceau un spectacol excelent. Daca erau multumiti,concertul iesea de asemenea bine. Trebuiau sa fie cu adevarat furiosi sau multumiti pentru a iesi bine.
Terry Staunton scria: “Nirvana aredestule pentru a convinge ca asista
la ceva cu totul special.”
La Nirvana nu existau limite.
Sa-si bata joc de instrumente in timpul concertelor devenise aproape un tabiet pentru formatie. Kurt sparge prima lui chitara in timpul unui spectacol de Halloween in Octombrie 1988 la Evergreen State.
“E un sentiment placut,insista Chris Novoselic,cu cat mai multi oameni urla la tine,cu atat creste dorinta de a sfarama totul.Nu e un lucru premeditat. Nu incercam sa impresionam sau ceva de genul asta”.
Intrebat de ce sparge chitari, Kurt a raspuns:”De ce nu? Mi se pare normal. Cineva a taiat un arbore puternic ca sa fabrice nenorocita asta de scula. S-o spargem deci.”

Va urma